Elizerman Polaroids & Domnica Drumea / Vocea

Posted on March 9, 2016 by

2


e7

 

Acesta este tipul de articol pe care îmi place cel mai mult să îl fac fiindcă nu îl scriu, e mai mult compunere, potrivire. De când am citit ,,VoceaDomnicăi Drumea am vrut să fac asta însă n-am găsit niciun fotograf care să i se potrivească foarte bine, dar acum am descoperit-o pe Elizerman şi mi-a amintit de poezia din acest volum special.

 

19345667092_c941d6e1da_h

Despre Elizerman nu am găsit foarte multe informaţii, ştiu doar că o puteţi găsi

PE FACEBOOK AICI    

şi

PE FLICKR AICI

Deşi imaginile ei sunt simple au acea complexitate plină de nuanţe a polaroidelor bine făcute care aminteşte de picturi, de amintiri şi de momente speciale izolate în timp şi spaţiu, văzute de un Eu ce ar putea fi şi al nostru.

tumblr_nntud5JTyw1uogdcao1_500

Domnica Drumea (n. 1979) a publicat Crize la Editura Vinea în 2003 (pentru care a obținut Premiul de Debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), Not for sale (Cartea Românească, 2009), este prezentă în două antologii, dintre care una este în suedeză, iar în 2014 la Charmides a publicat Vocea, ocazie care îi va da posibilitatea lui Bogdan-Alexandru Stănescu să scrie:

,,Dacă mă trezeşte cineva din somn şi îmi cere să spun repede primul lucru care-mi vine în minte legat de poezia douămiistă, acela ar fi curajul de a spune EU. Un EU curat, revoltat, care a dat de pămînt şi cu textualismul optzecist, şi cu mizerabilismul ludic şi histrionic al nouăzecismului.” (Mai mult aici.)

O cărticică de 70 de pagini din care am învăţat cât de frumos poate evolua maniera naturală în care transpunem ceea ce trăim (şi simţim) în poezie. Precum şi diferenţa dintre poeţii care scriu pentru a înţelege şi cei care scriu abia după ce au înţeles, cu tot calmul, rigoarea şi exactitatea chirurgicală care provine de aici. Domnica Drumea face parte din această a doua categorie, în opinia mea. Poate şi de aici una dintre diferențele între ea şi alţii.

Deci:

All images: © Elizerman Photography

Poetry: Domnica Drumea, ,,Vocea”, Editura Charmides – 2014

25114446390_8626709a3f
îţi cerşesc mila
deşi între noi nu există milă
doar un glob fosforescent care ne luminează
pe dinăuntru
(p.7)

e1

 

citesc despre puritate
ea e singura care poate lua orice formă
şi tot ea o poate distruge
la fel cum creierul meu
distruge apatic
orice comandă spre mâna
pregătită
să mângâie

(p. 11)

e2

programată să bifez doar răspunsurile greşite
întorc spatele
milei şi adepţilor ei
(p.15)

e3

înainte să vorbesc

identific ieşirile de urgenţă

cui aparţin

mă arăt întreagă

jumătate de secţiune
după
jumătate de secţiune
(p.24)

e4
sunt intactă
ca o cutie neagră

o birocrată
pe un scaun metalic
la un birou metalic
(p.32)

e5

 

îmi testez rezistenţa tot mai scăzută
claustrofobia propriului corp

la adăpostul marilor instituţii
fabric modele de supravieţuire

orice formă de entuziasm
eradicată
(p.47)

 

e6

 

trăsături umane
multiplicate la nesfârşit
contorsionate şi umile
aş putea fi oricare dintre ei
dispreţul ar fi acelaşi
(p.51)

e7

sunt un muribund, dragostea mea
apasă-mi perna pe faţă.
(p.54)

tumblr_ntef5vmm1z1uogdcao1_500
tot ce trebuie să faci e să nu adormi.
sunt un câmp nesfârşit de zăpadă murdară.
şterg totul.
toate urmele.
(p.60)

domnica_drumea_vocea-624x782

 

All images: © Elizerman Photography

Poetry: Domnica Drumea, ,,Vocea”, Editura Charmides – 2014

…………………………………………………………………………………………..

Nu e nimeni să te treacă strada

(p.26)